Oana MariaGhidul creat de
Vizitarea obiectivelor turistice
Palatul Parlamentului din București, România (cunoscut înainte de revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului[2]), măsoară 270 m pe 240 m, 84 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste.[3] Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume.[4] Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se află la 10 minute distanță de Piața Unirii și 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123)
Tot în acest cartier poți vizita și Palatul Cotroceni, reședința Președintelui României – în cadrul acestuia funcționează Muzeul Național Cotroceni. Un tur complet durează 100 de minute și un bilet de vizitare costă 50lei/adult.
Atenție, pentru a vizita muzeul ai nevoie de o programare cu cel puțin 48 de ore înainte (fie pe email, fie telefonic), iar la intrare trebuie să prezenți un act de identitate.
699 localnici recomandă
Palace of Parliament
7 Bulevardul Nicolae BălcescuPalatul Parlamentului din București, România (cunoscut înainte de revoluția din 1989 sub numele de Casa Republicii sau Casa Poporului[2]), măsoară 270 m pe 240 m, 84 m înălțime, și 92 m sub pământ realizat în spiritul arhitecturii realist socialiste.[3] Are 9 niveluri la suprafață și alte 9 subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a treia cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume.[4] Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se află la 10 minute distanță de Piața Unirii și 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123)
Tot în acest cartier poți vizita și Palatul Cotroceni, reședința Președintelui României – în cadrul acestuia funcționează Muzeul Național Cotroceni. Un tur complet durează 100 de minute și un bilet de vizitare costă 50lei/adult.
Atenție, pentru a vizita muzeul ai nevoie de o programare cu cel puțin 48 de ore înainte (fie pe email, fie telefonic), iar la intrare trebuie să prezenți un act de identitate.
https://www.youtube.com/watch?v=hsekEH_fVEI
Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX; construcţii reprezentative provenite din importante zone etnografie au recăpătat o a doua viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Ideea unui muzeu în aer liber în România se înfiripă încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1867 Alexandru Odobescu, eminent om de cultură, propune prezentarea, în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris, într-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectură populară. Ceva mai târziu, savantul Alexandru Ţzigara Samurcaş avea sa preconizeze aducerea în Muzeul Etnografic, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială din Bucureşti, înfiinţat de el în 1906, a unor „gospodarii autentice şi complete din toate regiunile mai însemnate locuite de români”, proiectul concretizându-se în 1909, prin expunerea în acest muzeu a unei case ţărăneşti din judeţul Gorj.
În anii `30 ai secolului XX, în Europa, existau doar două muzee în aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) şi Muzeul Bygdøy din Lillehamer (Norvegia ). În ţara noastră, la vremea respectivă, îşi avea deschise porţile, pentru public, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul „Hoia”, de la Cluj, fondat în 1929 de către profesorul Romulus Vuia, cu specific regional şi Muzeul Satului Românesc (astăzi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”) din Bucureşti, din 1936, cu caracter naţional.
Muzeul Satului - Bucuresti - prezentare si imagini
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (sau pe scurt Muzeul Satului) este una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului. Muzeul, o creație a folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti, a fost inaugurat în 1936. Este un muzeu în aer liber înconjurat de verdeață și lacuri, oferă pe o suprafață de 30 de hectare 70 de gospodării, cu ustensilele tradiționale, precum și o moară de apă, una de vânt, o presă de ulei, etc., adunate din toate provinciile țării.
Viața în mediul rural și obiceiurile rurale au o însemnătate majoră în istoria României. În primele secole ale acestei ere, colonizarea romană a trebuit să aibă un caracter rural, iar înainte de prima jumătate a secolului trecut, XX, mare parte din populația României trăia la sat.
Comunitățile rurale erau organizate în așa fel încât să satisfacă toate nevoile zilnice. Hainele erau făcute manual. Pentru a construi Muzeul Satului pe care Dimitrie Gusti obișnuia să îl numească „sunetul trist al clopotelor istoriei României”, casele au fost dezasamblate, bucată cu bucată, transportate cu trenul, căruța sau cu barca până la București unde au fost asamblate la loc pe suprafața muzeului de astăzi aflată pe malul lacului Herăstrău. Cea mai veche casă este construită în secolul al XVII-lea, iar cea mai recentă aparține secolului al XIX-lea. Casele din regiunile de deal și din regiunile de munte sunt deosebite de cele din zona de câmpie prin fundația înaltă, cele de la șes fiind majoritatea cu fundații joase, cele provenite din zonele unde invadau dușmanii des fiind jumătate îngropate în pământ.
Prispa este un element specific arhitecturii românești, ea fiind o terasă susținută de stâlpi; se poate să o găsim pe toate laturile casei. În timpurile moderne casei țărănești i-a fost adăugată o cameră de oaspeți unde țăranul își ținea toate lucrurile de preț: carpetele, covoarele, vasele din lut, icoanele (pictate pe lemn în Țara Românească și Moldova și pe sticlă în Transilvania), cuferele de zestre, etc. Chiar dacă arhitectura atrage cel mai mult la Muzeul Satului nu trebuie uitat mobilierul caselor, uneltele, obiectele din lut, icoanele, carpetele și costumele folclorice, toate ilustrând dragostea de frumos a țăranului român dorința lui de a oferi tuturor obiectelor casnice și nu numai o expresivitate artistică.
178 localnici recomandă
Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
30 Şoseaua Pavel D. Kiseleffhttps://www.youtube.com/watch?v=hsekEH_fVEI
Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX; construcţii reprezentative provenite din importante zone etnografie au recăpătat o a doua viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Ideea unui muzeu în aer liber în România se înfiripă încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1867 Alexandru Odobescu, eminent om de cultură, propune prezentarea, în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris, într-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectură populară. Ceva mai târziu, savantul Alexandru Ţzigara Samurcaş avea sa preconizeze aducerea în Muzeul Etnografic, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială din Bucureşti, înfiinţat de el în 1906, a unor „gospodarii autentice şi complete din toate regiunile mai însemnate locuite de români”, proiectul concretizându-se în 1909, prin expunerea în acest muzeu a unei case ţărăneşti din judeţul Gorj.
În anii `30 ai secolului XX, în Europa, existau doar două muzee în aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) şi Muzeul Bygdøy din Lillehamer (Norvegia ). În ţara noastră, la vremea respectivă, îşi avea deschise porţile, pentru public, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul „Hoia”, de la Cluj, fondat în 1929 de către profesorul Romulus Vuia, cu specific regional şi Muzeul Satului Românesc (astăzi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”) din Bucureşti, din 1936, cu caracter naţional.
Muzeul Satului - Bucuresti - prezentare si imagini
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (sau pe scurt Muzeul Satului) este una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului. Muzeul, o creație a folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti, a fost inaugurat în 1936. Este un muzeu în aer liber înconjurat de verdeață și lacuri, oferă pe o suprafață de 30 de hectare 70 de gospodării, cu ustensilele tradiționale, precum și o moară de apă, una de vânt, o presă de ulei, etc., adunate din toate provinciile țării.
Viața în mediul rural și obiceiurile rurale au o însemnătate majoră în istoria României. În primele secole ale acestei ere, colonizarea romană a trebuit să aibă un caracter rural, iar înainte de prima jumătate a secolului trecut, XX, mare parte din populația României trăia la sat.
Comunitățile rurale erau organizate în așa fel încât să satisfacă toate nevoile zilnice. Hainele erau făcute manual. Pentru a construi Muzeul Satului pe care Dimitrie Gusti obișnuia să îl numească „sunetul trist al clopotelor istoriei României”, casele au fost dezasamblate, bucată cu bucată, transportate cu trenul, căruța sau cu barca până la București unde au fost asamblate la loc pe suprafața muzeului de astăzi aflată pe malul lacului Herăstrău. Cea mai veche casă este construită în secolul al XVII-lea, iar cea mai recentă aparține secolului al XIX-lea. Casele din regiunile de deal și din regiunile de munte sunt deosebite de cele din zona de câmpie prin fundația înaltă, cele de la șes fiind majoritatea cu fundații joase, cele provenite din zonele unde invadau dușmanii des fiind jumătate îngropate în pământ.
Prispa este un element specific arhitecturii românești, ea fiind o terasă susținută de stâlpi; se poate să o găsim pe toate laturile casei. În timpurile moderne casei țărănești i-a fost adăugată o cameră de oaspeți unde țăranul își ținea toate lucrurile de preț: carpetele, covoarele, vasele din lut, icoanele (pictate pe lemn în Țara Românească și Moldova și pe sticlă în Transilvania), cuferele de zestre, etc. Chiar dacă arhitectura atrage cel mai mult la Muzeul Satului nu trebuie uitat mobilierul caselor, uneltele, obiectele din lut, icoanele, carpetele și costumele folclorice, toate ilustrând dragostea de frumos a țăranului român dorința lui de a oferi tuturor obiectelor casnice și nu numai o expresivitate artistică.
Old Town
https://www.youtube.com/watch?v=epoLMrCfa9s
Lacul Herăstrău este un lac antropic, situat în nordul orașului București, amenajat pe râul Colentina, în zona unde acesta traversează intravilanul orașului, între Lacul Băneasa în amonte și Lacul Floreasca în aval.
Lungimea malurilor lacului Herăstrău este de 7.400 m, iar a insulelor de pe lac de 1.600 m. Nivelul normal de retenție (NNR) este de 79,50 m, suprafața la NNR este de 77 ha, lungimea este de 3,50 km iar volumul de apă de cca. 1,5 milioane mc.[1] Lacul este înconjurat de Parcul Regele Mihai I al României.
106 localnici recomandă
Herăstrău Lake
Lacul Herăstrău este un lac antropic, situat în nordul orașului București, amenajat pe râul Colentina, în zona unde acesta traversează intravilanul orașului, între Lacul Băneasa în amonte și Lacul Floreasca în aval.
Lungimea malurilor lacului Herăstrău este de 7.400 m, iar a insulelor de pe lac de 1.600 m. Nivelul normal de retenție (NNR) este de 79,50 m, suprafața la NNR este de 77 ha, lungimea este de 3,50 km iar volumul de apă de cca. 1,5 milioane mc.[1] Lacul este înconjurat de Parcul Regele Mihai I al României.
rcul de Triumf este unul dintre cele mai desavarsite si importante monumente istorice ale Bucurestiului, construit intre anii 1921-1922 si renovat intre anii 1935-1936. Alaturi de alte obiective turistice, precum Mausoleul din Parcul Carol, Mormantul Eroului Necunoscut, Crucea Eroilor Neamului, Mausoleul de la Marasesti, Arcul de Triumf comemoreaza victoria Romaniei in Primul Razboi Mondial, cand toate teritorile locuite de romani s-au unit pentru intaia oara.
Monumentul este amplasat in partea de nord a capitalei, in sectorul 1, la intersectia soselei Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Alexandru Constantinescu.
In anii anteriori, au mai fost construite si alte arcuri de triumf in Bucuresti, insa dupa primul razboi mondial s-a decis contruirea unuia permanent.
Are forma unei potcoave sau a unui paralelipiped, cu o temelie de 25/11.5 m, o inaltime de 27 de metri, o latime de 9.5m si bolta, iar stalpi sustinatori au scari ce conduc catre terasa acestuia. In 1935, s.au realizat lucrari de ordine tehnic si administrativ , pe o perioada de aproximativ un an jumate. La 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania, pe 1 decembrie 1936 a avut loc ceremonia inaugurarii monumentului care avea sa devina simbol national.
Arcul de Trium poate fi vizitat o data pe an dar dupa ce se va termina proiectul de reabilitare a monumentului, Primaria are in plan includerea acestuia in circuitul turistic, astfel ca Arcul de Triumf va putea fi vizitat oricand. Proiectul de reabilitare include si o sistematizare a zonei care ar urma sa includa si un pasaj subteran pentru a fluidiza traficul din zona.
102 localnici recomandă
Arcul de Triumf
Piața Arcul de Triumfrcul de Triumf este unul dintre cele mai desavarsite si importante monumente istorice ale Bucurestiului, construit intre anii 1921-1922 si renovat intre anii 1935-1936. Alaturi de alte obiective turistice, precum Mausoleul din Parcul Carol, Mormantul Eroului Necunoscut, Crucea Eroilor Neamului, Mausoleul de la Marasesti, Arcul de Triumf comemoreaza victoria Romaniei in Primul Razboi Mondial, cand toate teritorile locuite de romani s-au unit pentru intaia oara.
Monumentul este amplasat in partea de nord a capitalei, in sectorul 1, la intersectia soselei Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu și Alexandru Constantinescu.
In anii anteriori, au mai fost construite si alte arcuri de triumf in Bucuresti, insa dupa primul razboi mondial s-a decis contruirea unuia permanent.
Are forma unei potcoave sau a unui paralelipiped, cu o temelie de 25/11.5 m, o inaltime de 27 de metri, o latime de 9.5m si bolta, iar stalpi sustinatori au scari ce conduc catre terasa acestuia. In 1935, s.au realizat lucrari de ordine tehnic si administrativ , pe o perioada de aproximativ un an jumate. La 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania, pe 1 decembrie 1936 a avut loc ceremonia inaugurarii monumentului care avea sa devina simbol national.
Arcul de Trium poate fi vizitat o data pe an dar dupa ce se va termina proiectul de reabilitare a monumentului, Primaria are in plan includerea acestuia in circuitul turistic, astfel ca Arcul de Triumf va putea fi vizitat oricand. Proiectul de reabilitare include si o sistematizare a zonei care ar urma sa includa si un pasaj subteran pentru a fluidiza traficul din zona.
Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului, fiind deschisă de Constantin Brâncoveanu în 1692 (deci acum mai bine de 300 de ani), sub denumirea de Podul Mogoșoaiei. Da, era denumită pod, deși are o lungime de 2,7km și nu este suspendată – asta pentru că pe toată lungimea ei era pavată cu trunchiuri de copac, iar străzilor de acest tip li se spunea poduri. Iar Mogoșoaia, poate ați ghicit de ce se numea – făcea legătura dintre Palatul Domnesc de la Curtea Veche (acum în centrul vechi) și moșia de la Mogoșoaia. Fiind atât de importantă, pe ea apar rapid case boierești, hanuri, hoteluri, magazine de lux.
Denumirea de Calea Victoriei o primește în 1878, atunci când armata română intră învingătoare în București, după ce câștigă Războiul de Independență.
Dar să revenim la ce poți vedea pe Calea Victoriei, căci sunt o mulțime de obiective turistice importante – eu îți sugerez să începi plimbarea de la Piața Victoriei și să cobori apoi spre Centrul Vechi.
30 localnici recomandă
Calea Victoriei
Calea VictorieiCalea Victoriei este una dintre cele mai vechi artere ale Bucureștiului, fiind deschisă de Constantin Brâncoveanu în 1692 (deci acum mai bine de 300 de ani), sub denumirea de Podul Mogoșoaiei. Da, era denumită pod, deși are o lungime de 2,7km și nu este suspendată – asta pentru că pe toată lungimea ei era pavată cu trunchiuri de copac, iar străzilor de acest tip li se spunea poduri. Iar Mogoșoaia, poate ați ghicit de ce se numea – făcea legătura dintre Palatul Domnesc de la Curtea Veche (acum în centrul vechi) și moșia de la Mogoșoaia. Fiind atât de importantă, pe ea apar rapid case boierești, hanuri, hoteluri, magazine de lux.
Denumirea de Calea Victoriei o primește în 1878, atunci când armata română intră învingătoare în București, după ce câștigă Războiul de Independență.
Dar să revenim la ce poți vedea pe Calea Victoriei, căci sunt o mulțime de obiective turistice importante – eu îți sugerez să începi plimbarea de la Piața Victoriei și să cobori apoi spre Centrul Vechi.
Un bilet de intrare costă 45 lei/persoană și este nevoie de rezervare (online, telefonică sau prin email).
https://casaceausescu.ro/?page_id=2941&lang=ro
44 localnici recomandă
Casa lui Ceaușescu
50 Bulevardul PrimăveriiUn bilet de intrare costă 45 lei/persoană și este nevoie de rezervare (online, telefonică sau prin email).
https://casaceausescu.ro/?page_id=2941&lang=ro
https://www.astro-urseanu.ro/index.html
Dacă te-a prins seara în București și ai parte și de un cer senin, e musai să mergi să admiri stelele la Observatorul Astronomic – vei afla aici și despre sistemul nostru solar, despre constelații sau despre galaxii, astfel că vei avea cu siguranță ce povesti despre vizita ta în Bucuresti.
Un bilet pentru observațiile astronomice de seară costă 10 lei/persoană, iar pentru expoziția permanentă costă 6 lei/persoană.
14 localnici recomandă
Observatorul Astronomic Admiral Vasile Urseanu
21 Bulevardul Lascăr Catargiu
https://www.astro-urseanu.ro/index.html
Dacă te-a prins seara în București și ai parte și de un cer senin, e musai să mergi să admiri stelele la Observatorul Astronomic – vei afla aici și despre sistemul nostru solar, despre constelații sau despre galaxii, astfel că vei avea cu siguranță ce povesti despre vizita ta în Bucuresti.
Un bilet pentru observațiile astronomice de seară costă 10 lei/persoană, iar pentru expoziția permanentă costă 6 lei/persoană.
După cum îi spune și numele, parcul a fost amenajat în onoarea monarhiei și a fost inaugurat în 1906, la 40 de ani de la venirea în țară a lui Carol I. Pe lângă o plimbare pe aleile parcului, aici poți admira și Mausoleul dedicat eroilor neamului, Fântâna Grigore Cantacuzino, te poți plimba cu bărcuța pe lac, iar la ieșire poți admira Fântâna Zodiac.
87 localnici recomandă
Parcul Carol
Bulevardul MărășeștiDupă cum îi spune și numele, parcul a fost amenajat în onoarea monarhiei și a fost inaugurat în 1906, la 40 de ani de la venirea în țară a lui Carol I. Pe lângă o plimbare pe aleile parcului, aici poți admira și Mausoleul dedicat eroilor neamului, Fântâna Grigore Cantacuzino, te poți plimba cu bărcuța pe lac, iar la ieșire poți admira Fântâna Zodiac.
Muzeul Antipa
1 Şoseaua Pavel D. Kiseleffhttps://antipa.ro/